S-a descoperit un nou tratament pentru scleroza multiplă

Scleroza multiplă (SM) este o tulburare autoimună care se dezvoltă pe măsură ce sistemul imunitar atacă sistemul nervos central. Mai exact, este atacat stratul cu rol protector din jurul celulelor nervoase, numit teacă de mielină. Cercetătorii de la Universitatea Thomas Jefferson, Philadelphia, au descoperit o modalitate prin care ar putea preveni acest proces, oprind progresia bolii. În prezent, terapiile existente împotriva sclerozei suprimă activitatea sistemului imunitar, acest lucru ducând la efecte secundare grave, precum apariția cancerului.

Veziculele extracelulare, soluţia împotriva sclerozei

Neuronii contribuie la funcționarea sistemului nervos central conducând semnalele electrice de-a lungul axonilor. Axonii funcţionează, cel mai bine atunci când sunt acoperiți de mielină, strat cu rol de izolare. Axonii nu pot acționa la o viteză normală şi nu pot conduce deloc impulsurile nervoase, dacă stratul de mielină nu există. Celulele oligodendrocite produc mielina, iar acestea pot ajunge la mai mulți axoni din apropiere pentru a colecta părți din ei în teaca protectoare de mielină.

Doctorul Abdolmohamad Rostami, autorul studiului, a declarat că nu ştie ce componentă a mielinei declanşează răspunsul sistemului imunitar la pacienţii care suferă de scleroză multiplă. Pentru a găsi răspunsuri, echipa de cercetători şi-a concentrat atenţia pe oligodendrocite. Din aceste celule pot fi recoltate vezicule extracelulare, care conţin toate antigenele de mielină relevante. Oamenii de ştiinţă susţin că aceste antigene ar putea opri atacul autoimun asupra mielinei.

Veziculele extracelulare pot preveni anumite simptome în scleroza multiplă

Cercetătorii au injectat veziculele extracelulare la trei şoareci de laborator, care prezentau stadii timpurii şi tardive ale SM. Când veziculele au fost administrate înainte de apariția bolii, acestea au reuşit să prevină simptome precum scăderea mobilităţii şi a paraliziei. Apoi, când au fost injectate după debutul bolii, veziculele au redus semnificativ severitatea bolii la cei trei şoareci, până în punctul în care rozătoarele au putut merge din nou. Această terapie experimentală a afectat numai celulele imune care atacau stratul de mielină.

Sursa: medicalxpress.com